Bluza tip ie este cunoscuta in folclorul romanesc de secole intregi. Afla de ce!

  Bluza tip ie este o piesă reprezentativă a folclorului românesc. Româncele au păstrat tradiția mii de ani și au reușit să creeze o bluza tipie în fiecare casă de la țară, cu o broderie lucrată manual, cu modele unicat, inspirate din tradițiile populare românești. De la Regina Maria până la pictorul Henri Matisse sau creatori de modă celebri, bluza tip ie românească a devenit peste ani un simbol al feminității. Fiecare zonă a țării are o anumită specificație de model. Sunt mai multe modele confecționate, conform fiecărei provincii românești, împodobite cu modele geometrice și florale, cercuri, flori și fluturi. Materialele folosite pentru o bluza tip ie sunt bumbacul și inul, iar modelele florale sunt cusute măiestrie pe fiecare bluza tip ie.

  Celebrul pictor francez Henri Matisse a realizat o serie de tablouri unde a prezentat femei în bluza tip ie. A început să picteze femei în haine tradiționale românești după ce a primit cadou de la Theodor Pallady o bluza tip ie. Chiar dacă în zilele noastre sunt puține femei în localitățile de la țară care confecționează manual haine tradiționale românești, frumusețea și broderiile realizate cu măiestrie de mâinile pricepute au reușit să inspire și marii creatori de modă.
  Designeri români, dar și designerii de la Paris, Londra, Milano sau New York au reușit să introducă bluza tip ie românească în colecții celebre în întreaga lume. Modele florale sunt inspirate din natură și spun povestea fiecărei femei. Tradiția spune că, în trecut, femeile căsătorite și cele în vârstă purtau haine traditionale în modele simple, în timp ce fetele și băieții tineri purtau bluza tip ie în culori colorate.

  Bluza tip ie este o parte importantă a costumului tradițional românesc, a cărui structură a rămas neschimbată de-a lungul secolelor. Atât pentru femei, cât și pentru bărbați, bluza tip ie este elementul central al portului tradițional popular. La bărbați, bluza tip ie este legată în jurul taliei cu un brâu. În portul fetelor, bluza tip ie este purtată în partea de jos cu o fotă sau un șorț tradițional.
  Îmbrăcămintea tradițională în portul popular bărbătesc este formată dintr-o bluza tip ie mai lungă purtată cu o centură lată, pantaloni lungi albi, numiți ițari, o vestă cu model cusut pe piept, haină și o pălărie tradițională, care diferă de la o regiune la alta.

Haine traditionale romanesti sunt rezervate pentru ocazii speciale, sărbători, dansuri populare și hore!

  O cămașă sau o bluza tip ie albă din lenjerie sau lână este haina de bază atât pentru bărbați, cât și pentru femei din România. În mod tradițional, bărbații poartă pantaloni albi, cămașa albă, pălărie, curea și pardesiu. De asemenea, femeile poartă o bluza tip ie asemănătoare cu cămășile pentru bărbați, dar mai lungi. Fustele sunt țesute cu un model și au adesea broderie și adesea sunt acoperite cu o vestă neagră. Femeile poartă eșarfe sau învelitori de cap.
  Băieții români din această fotografie poartă pantaloni lungi albi, cămăși albe și veste lungi negre. Pălăriile lor sunt negre și conice. Fetele poartă cămăși albe cu decorațiuni brodate roșii, veste negre cu decupaj roșu și fuste în dungi roșii și negre. Părul lor este tras înapoi sub eșarfe decorate cu flori.

  Costumul popular românesc își găsește rădăcinile în partea strămoșilor traci, daci și geți și seamănă cu cea a popoarelor din Peninsula Balcanică, desigur cu diferențele constând în detalii decorative și colorate. Între anii 7000 și 3500 î.Hr. a fost fondată credința în puterea de control a cosmosului.
  Țesăturile purtau simboluri desemnate în virtutea credinței, astfel învârtirea și țesutul au devenit sacre. Prin urmare, erau obișnuite pe rochii cercul solar, coloana cerului, rombul, trapa sau liniile curbate. Din 3500 î.Hr. și până în anul zero a trecut de la țesutul sacru la veșmânt, ritualul ajungând din spațiul impunător al templului până la vatra gospodăriei. Scopul hainelor purtate de strămoși a fost acela de a facilita dialogul cu forțele nevăzute ale cosmosului. Astfel, este încă posibil să vorbim despre o civilizație a țesăturilor sacre.
  De exemplu, firul filetat este în formă de coloană și răsucit în spirală, ceea ce crește sacralitatea țesăturii. De asemenea, a avea culori diferite este cel mai util mijloc de exprimare a sentimentelor și comportamentelor. Haine populare Teritoriul carpato-dunărean rezumă dimensiunea existențială și spirituală a românilor, dar părțile componente ale hainelor s-au înmulțit, iar îmbrăcămintea a devenit un costum. Drept urmare, îmbrăcămintea populară autohtonă este un sistem al cărui sistem a dezvoltat variații regionale, prin inovații și contaminări cauzate de fiecare creator împotriva schemei prototipului.

Rochii traditionale revin in trenduri si sunt purtate astazi mai mult ca oricand altcandva!

  Forma și ornametica veșmintelor contemporane au păstrat o parte din limbajul semnelor și simbolurilor specifice gândirii mitice din acele vremuri. Astfel, primele mărturii despre portul tradițional românesc sunt puse în piatră, pe monumentul Tropaeum Traiani din Adamclisi și pe Coloana lui Traian din Roma. De exemplu, portretele de femei sculptate pe Coloana lui Traian după războaiele dacice oferă informații despre îmbrăcămintea lor. Femeile dace purtau cămăși traditionale si rochii traditionale. Mânecile erau lungi și late sau scurte.
  Rochii traditionale erau lungi până la pământ, peste care uneori era atașata o manta drapată. În picioare purtau sandale de piele vara și sandale de blană iarna.
  Dar reprezentările portului țărănesc datează din secolul al XIV-lea. În Codex Latinus Parisinus, scris în perioada 1395–1396 de Paulus Sanctinus Ducensis, inginer militar al regelui Sigismund de Luxemburg, pe lângă portretele cavalerilor și ale picioarelor apar descrise auxiliare ale armatei: meșteri, căruși, pescari.

  În Chronicon Pictum Vindobonense sunt înfățișați bărbați în cămăși și pantaloni albi. Purtau pantofi simpli din piele, opinci.
  Cămășile boierești erau din mătase, brodate cu fir de aur și decorate cu perle. Costumul femeilor țărănești din Oltenia era compus din cămăși de bumbac cusute cu altițe, catrințe cu dungi și bete. La fel ca ei, patronii purtau pe cap o batistă lungă (maramă) de mătase sau in care atârnau pe spate.
  În perioada medievală s-a conturat viziunea estetică a ansamblurilor vestimentare purtate de români. Condițiile socio-economice ale perioadei feudale și unitățile administrativ-teritoriale care alcătuiau așa-numitele țări au dat naștere unor tipuri de costume specifice cu specific local pentru țările române. Însă variațiile regionale ar trebui raportate la prototipul care a constituit baza, care arată unitatea și diversitatea costumelor populare românești.
  Punctul culminant al valorii artistice a costumelor tradiționale a fost atins la mijlocul secolului al XIX-lea, când a înnobilat trupurile românilor din întreaga țară. În contextul construirii conștiinței naționale au fost sedimentate insemnele cheie ale portului românesc, care o disting de grupurile etnice înconjurătoare.

LA IIANA.RO VEI DESCOPERI CELE MAI FRUMOASE MODELE DE BLUZĂ TIP IE ȘI TRADIȚIONALE

  Îmbrăcămintea populară tradițională era rezervată pentru ocazii speciale, sărbători și dansuri populare. Stilul rochiei purtată de femei de diferite vârste este diferit în funcție de regiunea țării. O cămașă sau o bluză albă din bumbac sau in și o haină de lână, atât pentru portul femeilor, cât și pentru bărbați. În mod tradițional, bărbații poartă pantaloni albi, cămașă albă, pălărie, curea și pardesiu.
  Femeile poartă o bluză asemănătoare cu cămășile pentru bărbați, dar mai lungi. Fusele sunt țesute cu un model și au adesea broderie și o cusătură cu modele tradiționale, iar peste poartă un ilic din lână sau o vestă din blană de oaie. Fustele largi, au model pe poale, iar peste fustă poartă un șorț cusut manual. Pe cap, femeile poartă eșarfă sau batic. Bărbații poartă pantaloni lungi albi, cămăși albe și veste lungi negre. Pălăriile sunt negre, iar forma diferă în funcție de regiune.

  În Maramureș și zona Oașului, bluzele femeilor au mânecile împodobite cu volane cu o broderie groasă. Pe cap poartă bentițe groase brodate manual, împodobite cu paiete sau mărgele, iar vestele sunt cu ciucuri colorați pe piept. Aceiași ciucuri sunt și pe vestele bărbaților. În zona Ardealului, costumele populare pentru femei sunt din veșminte negre cu ornamente viu colorate, care ies în evidență, în contrast cu bluzele albe împodobite cu broderie și cusute cu motive tradiționale. Cămașa tradițională pentru bărbați și femei are o varietate de modele, în funcție de regiunea țării. În zona Munteniei, tinerii poartă costume albe cu veste brodate, pălării din blană de oaie și cizme negre. Pantalonii sunt strânși pe picior, iar bluzele se poartă pe deasupra, prinse în talie cu un brâu lat.

  În zona Maramureșului, tot costumul este alb, dar pantalonii sunt largi, purtați peste cizme, iar în partea de jos sunt brodați manual. Vestele sunt ornate cu broderie roșie, verde și albastră și au pe piept ciucuri colorați. Pălăriile sunt din paie și sunt împodobite cu o panglică brodată manual. În Bucovina, costumul popular al femeilor este format dintr-o vestă din blană de oaie, fustă strânsă, de obicei din lână neagră.
  Prin urmare, diferențele dintre regiuni sunt indicate prin lungimea cămășii, tipul de broderie, croiala pantalonilor, forma pălăriei sau decorarea vestei. Bărbații unguri și sași care trăiesc în România poartă pantaloni cu o croială mai modernă, din material mai închis. Vestele, ilicele care se poartă peste bluzele albe sunt, de obicei, din blană de oaie sau din țesătură de lână, decorate cu broderie cusută manual. La Iiana.ro găsești bluza tip ie, rochii tradiționale, cămăși tradiționale românești lucrate cu măiestrie.

La iiana.ro vei descoperi cele mai frumoase modele de bluza tip ie si traditionale!

  Printre elementele care nu ar trebui să lipsească din îmbrăcămintea pentru femei se numără „acoperirile pentru cap”. Au o valoare estetică și socială deosebită pentru femei. Fetele tinere obișnuiesc să meargă cu capul descoperit, dar după ritualul nunții - „legătorii miresei”, - nașa îi pune o basma frumoasă sau o maramă.
  Maramă este purtată mai ales în sudul României, sudul Moldovei și sudul Transilvaniei. Marame poate avea o origine orientală și sunt decorate cu modele albe țesute pe un fundal alb și adesea grupate spre capete. În Argeș, modelele pot include motive geometrice colorate.
  Te asteptam la Iiana.ro cu imbracaminte traditionala romaneasca tesuta cu multa maiestrie. Aici gasiti bluza tip ie, haine traditionale, rochii traditionale, camasi traditionale si bluza traditionala.

bluza tip ie
haine traditionale